Județul Covasna: Scurt istoric
Teritoriul județului Covasna a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, începând încă din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau Valea Brădetului. Trecerea la neolitic începe cu purtătorii culturii Storcevo-Criș, cea mai mare densitate a descoperirilor acestei culturi este atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț).
După cultura Storcevo-Criș o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, cultura Boian, urmată de cultura Precucuteni care după toate probabilitățile se naște în aria Carpaților Răsăriteni, zona de confluență a culturii Boian și a ceramicii liniare. În perioada de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului pe teritoriul județului a fost răspândită cultura Coțofeni urmată de cultura Schneckenberg, atribuită celei de a doua părți a epocii bronzului. Bronzul mijlociu aparține culturii Wietemberg care domină toată Transilvania, pe teritoriul județului Covasna această cultură este reprezentată prin cetățile descoperite la Turia, Țufalău și Pădureni.
În perioada târzie a bronzului apare cultura Noua, descoperiri privind această cultură fiind făcute la Zoltan și Brăduț. Cercetările efectuate pe teritoriul județului Covasna au relevat perioada de început a epocii fierului. Recent, în orașul Sfântu Gheorghe a fost descoperită o așezare aparținând culturii Gâva. Numeroasele descoperiri și săpături sistematice au dovedit o intensă locuire de către daci pe întreg teritoriul județului, una din cele mai importante cetăți dacice este cercetată la Cetatea Zânelor de lângă orașul Covasna. Despre viața economică intensă desfășurată de daci în această zonă stau mărturie numeroasele tezaure monetare, ceea ce ne arată că dacii de aici aveau legături comerciale cu orașe grecești aflate la mare distanță dar și cu lumea romană.
În perioada romană pe cuprinsul întregului județ a pulsat o viață intensă, dovadă fiind numeroasele descoperiri făcute, printre care se înscriu castrele romane de la Brețcu (Augustia), Boroșneu Mare, Comolău / Reci și Olteni, ce intrau în sistemul defensiv al Daciei Romane. Pentru perioada postromană este atestată cultura Sântana de Mureș-Cerneahov (secolul al IV-lea).
Pentru secolul al V-lea și secolul al VII-lea sunt atestate urme ale gepizilor iar perioada dintre secolul al VI-lea și secolul al XII-lea a fost marcată de pătrunderi în mediul autohton de populații migratoare (slavi, maghiari, avari, etc).
În secolul al XII-lea dar și în secolul al XIII-lea această zonă a fost colonizată de secui.